De obicei, rupturile totale sau parțiale de tendonul lui Ahile apar din contracția bruscă a mușchilor gambei la propulsia în față a corpului. Ele pot apărea și în urma unei împiedicări ușoare sau în urma unui pas făcut greșit.

Ruptură tendon Ahile

Ce este tendonul lui Ahile?

Tendonul lui Ahile, cunoscut și sub numele de tendon calcanean, este o bandă de țesut conjunctiv fibros situat în partea din spate a piciorului. Acesta conectează mușchii posteriori ai gambei (mușchii gastrocnemius și soleus) de osul călcâiului (calcaneu). Tendonul lui Ahile joacă un rol important pentru mișcarea și funcționarea normală a piciorului, facilitând activități precum mersul, alergatul sau urcatul scărilor. Numele „Ahile” provine din mitologia greacă și este asociat cu eroul războiului troian. Conform legendei, Ahile era considerat invincibil, cu excepția zonei călcâiului, care reprezenta punctul său vulnerabil.

Ce este ruptura de tendon ahilean

Ruptura de tendon ahilean reprezintă cea mai frecventă ruptură de tendon din extremitatea inferioară și afectează adesea pacienții cu vârsta între 30 și 50 de ani. Această leziune poate apărea în urma unui traumatism brusc sau a unei întinderi excesive a tendonului. Ruptura de tendon ahilean provoacă durere intensă în partea din spate a piciorului și poate limita capacitatea de a merge sau de a susține greutatea pe piciorul afectat.

Ruptura de tendon ahilean - Cauze

Ruptura de tendon ahilean poate fi cauzată de mai mulți factori, printre care se numără:

  • Vârsta – ruptura de tendon ahilean apare mai frecvent la pacienții mai în vârstă deoarece, în timp, tendonul tinde să devină mai rigid;
  • Apariția tendinopatiei – tendinopatia este o afecțiune în care tendonul devine inflamat sau deteriorat ca urmare a expunerii repetate și prelungite a acestuia la stres și efort fizic excesiv. Tendonul lui Ahile devine mai vulnerabil în cazul pacienților care suferă de tendinopatie;
  • Contracția bruscă a mușchilor gambei – apare de obicei în timpul sporturilor ce implică sărituri sau alergat și care exercită o presiune excesivă asupra tendonului lui Ahile, astfel crescând riscul de ruptură a tendonului;
  • Încălzirea incorectă de dinaintea antrenamentelor – poate face ca tendonul să fie mai susceptibil la leziuni, inclusiv la rupturi;
  • Suprasolicitare pe durata antrenamentelor – exercițiile fizice intense și lipsa repausului pot duce la degradarea și ruptura tendonului lui Ahile;
  • Traumatismele directe – dacă piciorul este forțat brusc într-o poziție orientată în sus (întindere a tendonului) sau dacă tendonul este direct afectat de un impact sau de o lovitură în zona respectivă;
  • Utilizarea anumitor medicamente – cum ar fi steroizii și anumite antibiotice;
  • Alte afecțiuni de sănătate – cum ar fi guta, artrita reumatoidă și diabetul, pot crește, de asemenea, riscul de ruptură a tendonului lui Ahile.

Tipuri de ruptură de tendon ahilean

Rupturile de tendon ahilean pot fi clasificate în funcție de severitatea leziunii:

  • Tipul I: Rupturi parțiale (care afectează 50% sau mai puțin din întreaga grosime a tendonului) – acestea sunt tratate de obicei prin imobilizarea piciorului într-un ghips sau într-o atelă și terapie fizică;
  • Tipul II: Ruptură completă cu decalaj tendinos ≤3 cm (ruptură completă cu un spațiu gol între fragmentele rupte de până la 3 cm) – tratamentul pentru aceste rupturi poate fi atat prin imobilizarea piciorului într-un ghips sau într-o atelă și terapie fizică cât și printr-o intervenție chirurgicală;
  • Tipul III: Ruptură completă cu decalaj tendinos între 3 și 6 cm (ruptură completă cu un spațiu gol între fragmentele rupte între 3 și 6 cm)  – poate fi necesară utilizarea unei transpozitii de tendon;
  • Tipul IV: Ruptură completă cu un defect > 6 cm (ruptură completă cu un spațiu gol între fragmentele rupte de peste 6 cm) – considerate și „rupturi neglijate”, tratamentul pentru aceste rupturi este mai complex și doar chirurgical..

Rupturile de tendon ahilean pot fi acute sau cronice.

Rupturile acute apar de obicei în urma unui eveniment traumatic sau a unei mișcări bruște, cum ar fi o întindere excesivă a tendonului. Uneori, pacienții pot amâna vizita la medicul specialist, ceea ce poate duce la complicații.

Rupturile cronice sunt în general definite ca fiind între 4 săptămâni și 2,5 luni de la momentul leziunii.

Factorii de risc în ceea ce privește ruptura de tendon

Factorii care pot crește riscul rupturii de tendon ahilean includ:

  • Vârsta – vârsta tipică a pacienților afectați este cuprinsă între 30 și 40 de ani;
  • Sexul – ruptura tendonului ahilean este de până la cinci ori mai frecventă la bărbați decât la femei;
  • Sporturile recreative – rupturile de tendon sunt mai frecvente în rândul pacienților care practică sporturi ce implică alergatul, săriturile, opriri bruște (fotbal, baschet, tenis etc.);
  • Injecțiile cu steroizi – deoarece pot cauza slăbirea tendoanelor;
  • Anumite antibiotice – cum ar fi ciprofloxacina sau levofloxacina;
  • Obezitatea – greutatea în exces pune o presiune mai mare pe tendoane.

Simptomele rupturii de tendon ahilean

Cele mai frecvente simptome ale unei rupturi de tendon sunt următoarele:

  • O senzație bruscă și puternică, similară cu o lovitură în zona gambelor;
  • Durere intensă și inflamație pronunțată în zona călcâiului;
  • Incapacitatea de a îndoi piciorul în jos sau de a împinge piciorul în timpul mersului, ceea ce poate duce la dificultăți de deplasare;
  • Dificultatea sau imposibilitatea de a sta în picioare, din cauza durerii și a instabilității;
  • Uneori, se poate auzi un zgomot distinct în momentul în care are loc ruptura, dar acest lucru nu este întotdeauna prezent.

Când trebuie să te adresezi medicului

Pacienții care resimt durere în jurul tendonului lui Ahile, fie la nivelul călcâiului sau în partea inferioară a gambei, trebuie să consulte un medic specialist. Acest simptom poate fi un semn al unei posibile leziuni a tendonului ahilean. Medicul va evalua starea generala a pacienților și istoricul medical pentru a diagnostica și prescrie tratamentul corespunzător.  

Pacienții care au suferit traume sau accidente la nivelul tendonului lui Ahile trebuie să solicite imediat asistență medicală în cazul în care resimt dureri intense, inflamație a zonei sau dificultăți de mișcare.

Ignorarea simptomelor și amânarea unui consult pot agrava condiția pacientului și afecta mobilitatea și performanța fizică.

Diagnosticul rupturii de tendon ahilean

Diagnosticul se face în mod normal pe baza a ceea ce vi s-a întâmplat și pe constatările rezultate din examinarea clinică a membrului inferior. Acestea vor include „squeeze test”, unde vă voi strânge ușor de gambă, căutând o mișcarea a labei piciorului. Este important ca diagnosticul să fie pus prompt și piciorul pus într-un aparat gipsat sau o cizmă ortopedică. Deși nu este necesar, de obicei, pentru a diagnostica o ruptură, o ecografie este adesea efectuată. Se va vedea cât de mare este diferența între cele 2 capete ale tendonului rupt. Acest lucru este valabil mai ales dacă ne gândim să nu operăm această ruptură.

Tratament pentru ruptura de tendon ahilean

Tratament non-chirurgical:

Rezultate bune dintr-o ruptură a tendonului lui Ahile pot fi obținute cu sau fără intervenție chirurgicală. Vă voi ajuta să alegeți opțiunea potrivită pentru dvs. Tehnicile moderne non-operatorii care utilizează aparate ortopedice cu încărcare podală timpurie a greutății corpului dau de obicei. un rezultat bun și fără complicațiile intervenției chirurgicale asociate. Cu toate acestea, există riscul vindecării tendonului într-o poziție alungită. Acest lucru va avea ca rezultat o anumită pierdere forței de propulsie a musculaturii gambei. Prin intermediul intervenției chirurgicale ne asigurăm că lungimea corectă a tendonului este atinsă. Iar pentru pacientul mai tânăr sau mai activ acest lucru poate fi benefic. Unul din riscurile chirurgicale îl reprezintă vindecarea defectuoasă. Iar vindecarea întârziată a inciziei operatorii,  se poate reduce folosind o tehnică de mini-incizie. 

Ambele opțiuni necesită să vă aflați într-o cizmă ortopedică timp de aproximativ 8 săptămâni. Va urma un program accelerat de reabilitare funcțională a mersului și de exerciții cu kinetoterapeuții. 

Intervenție chirurgicală:

Din păcate, o ruptură a tendonului lui Ahile poate fi uneori subtilă și diagnosticul inițial ratat. În astfel de cazuri, cu o întârziere în prezentarea la doctor, ne determină să sugerăm o intervenție chirurgicală de reparare a tendonului lui Ahile. Chirurgia pentru diagnosticul întârziat este de obicei mai extinsă și necesită adesea transferul unui tendon.  

Cum putem preveni ruptura de tendon ahilean

  • Practicarea unor exerciții de încălzire înainte de antrenament sau competiție, pentru a reduce riscul apariției unor leziuni;
  • Creșterea treptată a intensității antrenamentelor pentru a permite corpului să se adapteze la noile exerciții și pentru a evita suprasolicitarea bruscă a tendoanelor și a mușchilor;
  • Întinderea regulată a mușchilor gambei și a tendoanelor Ahile pentru a menține flexibilitatea și mobilitatea acestora.

Recuperarea după ruptura de tendon ahilean

Recuperarea după o ruptură de tendon ahilean implică mai multe etape și poate dura câteva luni.

Primele săptămâni implică de obicei mobilizarea treptată a călcâiului sub îndrumarea medicului specialist. Terapia fizică este esențială pentru întărirea mușchilor gambei și îmbunătățirea flexibilității tendonului lui Ahile. În timpul exercițiilor de întindere, pacienții trebuie să evite exerciții intense, cum ar fi săriturile.

După procesul de recuperare, pacienții trebuie să mențină un stil de viață echilibrat și să evite purtatul pantofilor cu toc. Înainte de activitățile fizice, este indicat un plan de exerciții de încălzire și întindere a mușchilor.

Pacienții trebuie să consulte medicul pentru a determina dacă pot practica anumite sporturi.

Perspectiva unui pacient cu o ruptură de tendon ahilean

Prognosticul pentru pacienții cu o ruptură de tendon ahilean este pozitiv dacă urmează tratamentul medical corespunzător. 

În general, recuperarea poate dura între 4 și 6 luni, timp în care este esențial să se respecte indicațiile medicului și să se participe activ la programul de terapie fizică.

Pentru pacienții mai tineri și activi, operația pentru repararea tendonului rupt este adesea recomandată pentru a asigura o vindecare completă și pentru a permite revenirea la activitățile obișnuite într-un timp cât mai scurt.

Prin respectarea planului de tratament, majoritatea pacienților își pot recăpăta funcționalitatea și mobilitatea piciorului într-un interval de timp optim.

Poți programa o consultație cu unul dintre medicii noștri specialiști, dacă ai suferit o leziune în zona tendonului lui Ahile și prezinți unul dintre simptomele specifice.

Bibliografie

  • www.mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/achilles-tendon-rupture/symptoms-causes/syc-20353234, accesat la 11.02.2024;
  • www.ncbi.nlm.nih.gov, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430844/, accesat la 11.02.2024;
  • www.bupa.co.uk, https://www.bupa.co.uk/health-information/muscles-bones-joints/achilles-tendon-rupture#:~:text=An%20Achilles%20tendon%20rupture%20is,stairs%20or%20stand%20on%20tiptoe, accesat la 11.02.2024;
  • www.dynamed.com, https://www.dynamed.com/condition/achilles-tendon-rupture#GUID-1160110D-A7D9-4297-86B3-D357712681DF, accesat la 11.02.2024;
  • my.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21703-achilles-tendon-rupture, accesat la 11.02.2024;
  • medlineplus.gov, https://medlineplus.gov/ency/patientinstructions/000546.htm, accesat la 11.02.2024.